Înțelegerea bolii Dupuytren

Aponevroza palmară sau fascia palmară este țesutul conjunctiv dur care se află la originea bolii Dupuytren. Când boala Dupuytren este prezentă, fascia palmară se îngroașă. Aceasta începe în palmă, provocând noduli și în cele din urmă corzi. Aceste fibre îngroșate trag degetele în palmă, într-o contractură permanentă.

Boala Dupuytren este întâlnită cel mai frecvent la bărbații cu vârsta peste 50 de ani și de origine nord-europeană. Dezvoltarea bolii Dupuytren nu este legată de expuneri speciale sau leziuni la mâini. De fapt, cauza bolii Dupuytren nu este cunoscută, deși știința medicală suspectează că este o formă de boală autoimună în care organismul își atacă propriile țesuturi.

Simptomele bolii Dupuytren includ formarea de umflături (noduli) sub piele și gropițe în palme. Se pot forma și corzi care arată similar cu tendoanele. De obicei, ambele mâini sunt afectate în același timp. Deși pot exista probleme la îndreptarea degetelor, boala în sine nu este dureroasă. Pe măsură ce boala progresează, caracteristicile pot deveni severe. Boala poate dura ani de zile pentru a se dezvolta, sau poate progresa în decurs de câteva luni. Simptomele tind să fie mai pronunțate la persoanele mai tinere diagnosticate cu boala Dupuytren.

Există câteva abordări chirurgicale diferite pentru tratarea bolii Dupuytren. Una dintre metode este cea de fasciotomie transcutanată cu acul. Această procedură se poate repeta de mai multe ori dacă simptomele revin. Avantajul este că nu necesită o incizie și poate fi efectuată pe mai multe degete simultan.

Țesutul afectat poate fi îndepărtat și chirurgical. Chirurgia oferă o eliberare mai completă, deși perioada de recuperare este mai lungă.

Recuperarea după tratamentul chirurgical al bolii Dupuytren este influențată direct de tehnica folosită. Această boală își păstrează un mic risc de recidivă după tratament iar această recidivă este în relație directă cu abordarea tratamentului. Tratamentul chirurgical oferă cel mai mic risc de recidivă.

Informații oferite cu sprijinul Dr. Vladislav Gyebnar. Află mai multe – AICI